Google+

joi, 28 ianuarie 2010

Mică atenţie acordată pentru M.A.Ş.


Mă întreb cum, de ce tocmai eu?! A... nu, nu că aş spune-o cu răutate; sub nici o formă. Dar cum tocmai la mine te-ai gândit, eu copilul rebel şi independent, care se conducea după propriile concepţii, care era cîndva foarte dură si ironică aş putea spune, că nu ţinea cont sau dădea impresia ca nu ţine cont de sentimentele celor din jurul ei. Chiar ajunsesem la un moment dat să-mi doresc să mă pot schimba, să pot arata lumii ceea ce sunt cu adevarat, să nu mai afişeze faţa de fată dură şi scorpie (asa cum ar descrie-o marii poeţi); ba chiar ajunsesem să mă urăsc pentru ceea ce sunt. De fapt uram ceea ce schimbasem groaznic de tare dintr-un singur motiv: teama de-a ramane prizonieră în "singurătate". Uneori aveam impresia că nu mai sunt eu că sunt un monstru... Temerile nu au apărut aşa brusc că ar fi la modă să dramatizez, ci din motive bine intemeiate. Ştii unii mi-au spus că sunt aşa datorită muzicii adoptate de mine... Dar ce afacere are muzica cu felul meu de-a fi? Ştiu că influenţează, dar cât?
Nu are importanţă istorisirea vieţii mele, ci important e ceea ce sunt acum, cum percep fiecare lucru, răbdarea pe care am dobândit-o ascultându-te pe tine. Ooo... dacă ar fi să-ţi mulţumesc mă tem că m-aş pierde prin cuvinte de mulţumire, aş amuţii roşind, neştiind ce să-ţi spun.
(...)Încă sunt curioasă sa aflu ce posezi atât de special încât mă faci să cred că lumea e la picioarele mele, că totul se învârte în jurul meu, că nimeni şi nimic nu poate rupe legătura dintre noi. Parcă ai fi un magnet care îţi răscoleste tot sângele, toată simţirea, totul! Nu îmi amintesc să mă fi simţit aşa vreodată. În faţa ta nu ştiu ce e mai bine să fac; să ingenunchiez asemeni unei icoane şi să te privesc cu teamă să nu-ţi perturb liniştea interioară, să te admir şi să te mângâi, sărutându-ţi ochii pe rând şi fruntea şi pârul şi buzele de pe care am senzaţia că adun nectarul celor mai parfumate flori, să mă apropii de tine să te strâng in braţe, cu patimă să-ţi soptesc cât de mult te iubesc...
" Am devenit unicul tău ateu, ce afară de tine nu crede in nimic."

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu